Google+ Followers

joi, 16 octombrie 2014

Jumătate împărțit la doi

Vă spun de la început, pentru că acest blog nu are rubrică de reclamații: urmează un articol despre dragoste! Se recomanda a se citi în intimitate, în cadrul sau în afara relațiilor, conjugale sau NE, dar musai cu inima deschisă și mintea pe silent! 


M-am prins de o șmecherie: dragostea vinde cel puțin la fel de bine ca fetele de la pagina 5 sau Edițiile aniversare de gazetă, cu echipa de aur a Stelei! (Grozav, am dat exemple relevante pentru bărbați, pe un blog citit de femei!). Și spun asta analizând cât de citite sunt blogurile despre relații, cât de vândute sunt cursurile despre 'suflete pereche', cât de văzute sunt filmele de dragoste și ce pline sunt restaurantele de Valentine's Day! 
E ca o conspirație: desenele animate sunt despre 'dragoste adevărată' (și eu chiar am plâns la Frozen!), serialele pentru adolescenti la fel, in listele de cărți care circulă pe Facebook predomina cele despre iubiri de basm iar cele mai share'uite posturi pe Facebook, sunt despre relații, despre 'cum sa-uri' in iubire si 'cum sa nu'uri' in despărțire! E ca și cum cineva ne-ar vrea completați! Dar nu compleți! 

Fără știrea lui Maslow, a fost adăugată în piramida nevoilor umane 'nevoia de a fi într-o relație'! Ideal, de dragoste! Adevărată, că altfel nu se deduce în contabilitatea socială! Dar relație să fie și cât mai repede, pe hârtie să scrie CERTIFICAT DE CĂSĂTORIE! Na, c-am dat-o'n poezie, deși după "hârtie", se pierde sensul poeziei!

Dacă ești ultima verișoară din familie rămasă nemăritată, știi la ce mă refer! Nu mai contează că aia mai mică s-a luat cu ăla care a lăsat-o grea și au făcut repede nunta ca să nu îi râdă satul, nici că cea mijlocie a prins un italian bogat căruia i-a declarat iubire veșnică! Iar dacă începi cu scuza cum că tu vrei să-ți construiești o carieră și să-ți dedici anii Tinereții pentru a descoperi cine vrei să fii, atunci să vezi ochi dați peste cap. Să te ferească bunul Dumnezeu să cuvânți că îți doresti sa te experimentezi tu pe tine în diverse relații ca sa înțelegi ce (si cine!!!) te-ar putea face fericita, sau ca îl aștepti pe cel 'menit', că sigur iți capeți stigmarea de la cele care au avut norocul sa si-l găsească repede! Nu mai contează acum că "norocul" lor îți face cu ochiul de fiecare dată când vă intersectați privirile și toate glumele adresate ție au o tentă sexuală!


A-ți găsi 'jumătatea' devine un scop in sine, în tot ceea ce facem! Nevoia de complet, de întreg, de ajuns acasă, de suflet pereche, de Rai pe pământ, de acum si pentru totdeauna, de adoratie si extaz, ne face sa credem ca suntem incompleti, daca nu suntem... completați!
Și bineînțeles, și eu cred în dragoste. In genul ăla de dragoste nebună, incomoda, captivantă, dătătoare de aripi și acaparatoare de suflete, genul nu-am-sens-fără-tine, care te recompune si te face să devii cea mai bună versiune a ta! Dar mi-e greu să cred în etichete, nu le văd rostul și cred că pierd toata distracția folosindu-le! Nu cred în statutul dat de o verighetă, în 'de-acum si pentru totdeauna' și în toate păcălelile pe care nevoia de a fi într-o relație, le aduce! Tindem să acceptăm puțin de la cel de lângă noi, pentru simplu fapt că ne acordă un 'vot de încredere'. Ca și cum, am fi niște căței comunitari, la adăpostul propriei nefericiri, până când vine cineva și ne duce în căminul primitor al 'relației'. Am zis odată că prefer să adorm plângând lângă un bărbat PUTERNC decât să mă trezesc zâmbind lângă unul SLAB! 
Nevoia identificării cu relația este proporțională cu dorința de a te percepe ca fiind complet! 
Dorința de a ne iubi celălalt ne scuză de lipsa iubirii noastre față de noi înșine! 
Statutul de iubită/soție/logodnică, o să-ți ascundă o perioadă frustrările, dar ce faci când ai 'bifat' eticheta și te găsești o jumătate de suflet, împărțindu-și nevoia de iubire la doi?!
Ori, tu nu ești o jumătate de suflet, ești un întreg! Iar întregirea ta nu ți-o va aduce o relație, dar sigur ți-o poate aduce acel cineva care știe să scoată ce e mai strălucitor din tine! Nevoia de a fi compleți e una intimă, ca si nevoia de a fi curați! Suntem singurii care ne valorificăm ca fiind compleți, nu completați! Iubirea unui om vine în completarea iubirii tale față de tine! E acea iubire care nu îți mai aduce confirmări, pentru că tu nu mai ai nevoie de ele! Tu știi cine ești și cât valorezi și absolut nimeni nu va putea adăuga sau șterge din valoarea ta! 
Iubirea celuilalt vine să te învețe despre tine, despre putere, despre fericire, despre magie și despre Dumnezeu. Și dacă e sau nu pentru totdeauna, e un detaliu. Mic. Iar în perspectiva asta, singura 'relație' în care îți asumi longevitatea, e relația ta cu tine! Omul de lângă tine este natura în care tu crești, îți întinzi aripile și te înalți! El sau ea devine mediul în care tu strălucești, nu datorită iubirii sale, ci cu ocazia acestei iubiri! Strălucirea ta vine din asumarea a cine esti, din 'relația' pe care o ai cu tine, din dragul de tine si dragostea cu care te prețuiești, din grija pe care ți-o porți, respectul cu care te tratezi și importanța pe care ți-o dai! 
E un mod simplu de a rămâne întreg, oricine vine și pleacă din viața ta. E o binecuvântare să te percepi ca Întreg, nu întregit de cineva! Ți-e în putere să iti apartii și să refuzi să devii o jumătate, doar pentru a completa jumătatea cuiva! 




luni, 13 octombrie 2014

Nu sunt perfecționistă! Sunt sufletistă!

Acum ceva vreme, o doamnă își declara admiratia fata de mine crezându-mă perfecționistă! I se părea că aspiram la perfecțiunea rezultatului muncii pe care o întreprindeam atunci. Am contrazis-o politicos. Nu sunt perfecționistă! Ba mai mult, nu găsesc nicio noimă in a face lucruri pe care... nu am chef sa le fac și nu au o motivație în sufletul meu! 
Nu-mi plac regulile, nu cred in standardizare, ignor tot ce e cu 'trebuie', nu-mi place moda tocmai pentru ca e 'la moda' si orice imi scade gradul de confort si bucurie, resping!
Ma îndoiesc să mai fi scris vreodată un articol cu atâtea negații, dar azi e ziua aia din an - când nu merge cu vorba bună! :)

Pentru mine, un lucru bine făcut e ăla făcut cu suflet și din suflet! E acel lucru pentru care am motivația fericirii, chiar dacă nimeni în lume nu înțelege intenția mea sau unde vreau să ajung! 
Am convingerea că sunt sufletistă pentru că refuz:
- Moda! Putin îmi pasă de culorile anului și ultimele tendințe în șuvițe! Și dacă rădăcinile mele vor crește inestetic, e pentru că felul în care mă văd se încadrează în estetica pe care eu o agreez! Îmi iubesc feminitatea! Și tot ce îmi respectă această valoare, merge a fi purtat! De-asta iubesc moda anilor '20 și nimic nu mă poate convinge să am mai mult de 3 perechi de pantaloni în dulap! 
- Impunerile sociale! N-o să mă vezi în cârdașie cu oameni cu valori materiale dar lipsiți de valoare, în prietenii de fațadă sau în discuții fără sens! Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am învățat de la tata că am dreptul să resping prostia, ipocrizenia și răutatea, iar de la mama, diplomația! Deci n-o să fiu nepoliticoasă, dar dacă nu mai primești niciun semn de la mine, caută în DEX cuvintele de mai sus!
- Lipsa de sens! Cunoscută pentru unii cu denumirea de 'stil', la care eu spun simplu: țopârlănie! Țopârlănia o vezi la cei care își pun zvarovski pe lesa câinelui, neînțelegând că aia-i doar o sticlă, șlefuită de o firmă! Manopera șlefuirii e de două ori mai valoroasă decât 'piatra' în sine! Recunoști țopârlănia la cei care își pun în casă 'ăl mai scump tapet, dar își bat copilul dacă pun mâna murdară pe el! Și fiecare TU care prețuiești bolnăvicios un obiect, pentru mine ești un țopârlan! Oricine nu cunoaște minim 3 scriitori contemporani și nu știe cine a compus 'Anotimpurile', intră tot acolo! 
- 'Luxul'! Să ne înțelegem: îmi plac hotelurile de 5 stele și visez la alea de 7! Dar pentru mine, ăsta nu e lux! Se numește 'escapadă din realitatea mea'! Luxul este să fiu îmbrăcată în ce îmi place și să mă simt bine unde sunt, să mănânc mâncarea preferată și să beau roze! Am mai multe amintiri memorabile din concediile ieftine, decât din alea scumpe! Mi-aș dori să colind lumea ca să-i rețin capitalele în mod firesc, nu să dau check-in într-o cameră de hotel supra-realist-stelată!
- Sclavia! Chiar și în ziua de astăzi, oamenii mai practică sclavia! Și au legiferat-o cum au putut mai bine! I-au zis contract de muncă, leasing sau împrumut bancar! Am refuzat să fiu angajată pentru că nu am întâlnit persoana care să mă asigure de un contract reciproc avantajos! Dar mi-am promis că voi deveni un antreprenor care îi va mobiliza pe cei din jur să își creeze 'jocul' potrivit lor! În 'jocul' pe care eu l-am inventat oamenii sunt egali și fiecare jucător a învățat de la mine  ceva ce la rândul meu am învățat: STAREA NATURALĂ A OMULUI NU ESTE MUNCA! Decât pentru cei nefericiți! Dar aceștia nu intră în aria mea de interes! 

Așadar, în viața mea lucrurile se întâmplă cu sensul pe care eu îl dau, un sens venit din sufletul, experiența mea de viață și valorile mele!
Iar dacă o să spui vreodată că nu mă înțelegi, e pentru că nu ai cum: sufletele noastre au experiențe diferite! 
Dacă nu o să mă aprobi, e pentru că nu ești tu cel care trebuie să o facă! 
Și dacă o să vezi diferența dintre noi și vei renunța la prietenia ta, e pentru că ți-ai făcut treaba și m-ai învățat ce aveam de învățat și-anume, că SUNT SUFLETISTĂ, nu perfecționistă!